Welcome to my blog, hope you enjoy reading
RSS

30 apr. 2013

V-o prezint pe Lizuca

Aceasta este micuta Lizuca.
Cum in familia mea va fi mare sarbatoare deoarece va mai veni un bebelus (nu stim inca daca va fi fetita sau baietel dar asta nu conteaza  sa dea Bunul Dumnezeu sa fie un copil sanatos), m-am gandit sa fac o pernuta pentru noul venit.
Cand eram copila acasa, mama si bunica imi citeau mereu "Dumbrava minunata", si eram fascinata de aventurile Lizucai si ale prietenilor ei.
 Copilaria a fost perioada cea mai senina si cea mai fascinanta din viata mea, iar amintirea acelei "Dumbrave minunate" o am prezenta in minte inca si o voi avea cred toata viata.Bucuria asta mare pe care o port in suflet m-a trimis cu gandul la Lizuca copilariei mele, la serile senine de vara din gradina bunicii unde parfumul Reginei noptii te in invaluia din cap pina in picioare.
Nu sunt o  experta in apllique-uri, si sincera sa fiu asta e primul, dar e facut cu atita dragoste incit  cred ca imperfectiunile se pot trece cu vederea, iar de sunt critici  le primesc cu toata inima

14 apr. 2013

Lucru cu.... peticele


Principalele tipuri de asamblare a diferitelor piese:



TRIUNGHIURI 

La asamblarea diferitelor piese se va tine seama de rezerva de coasere dintre ele care este de 1/4″(sau mai simplu un distanta standard a unui picorus de masina pentru patchwork, aproximativ 0,7cm)
Dupa cum se poate observa din desen ,la asamblare, triunghiurile se suprapun astfel incit sa coincida laturile  lasand la fiecare extremitate un capat de 1/4″
PATRULATERE



Ca sin cazul triunghiurilor ,pentru a unii patrulaterele,trebuia avut grija sa coincida laturile si sa ramana la fiecare extremitate o oada de 1/4".




Un alt tip de bloc foarte utilizat este cel numit:   Flying Geese(rate zburatoare)


Pentru a realiza acest bloc trebuie avut in vedere faptul ca la varf ramane o coada de 1/4"Blocul final va avea un varf  de 1/4".




In cautarile mele pe net am gasit un filmulet al unui american care are un mod particular de a realiza acest bloc.E bine de urmarit pentru ca este interesant.







Pentru a realiza un quilt ca acesta





se va lucra cu diferite piese de tesatura sau blocuri.
Aceste blocuri sunt de obicei patrate de diferite dimensiuni care se cos impreuna dupa un anumit model stabilit anterior.Bineinteles ca fiecare bloc poate fi la rindul sau alcatuit din alte sublocuri.

De exemplu aceste tipuri de blocuri au la baza o subdiviziune de 3 blocuri pe fiecare latura.
sau de 4 blocuri ca in imaginea de mai jos.
Daca observam cu atentie desenele de mai sus fiecare subbloc este la rindul lui constituit din alte patrate mai micicare la rindul lor sunt obtinute din unirea diferitelor alte forme geometice


Dar cum realizam un bloc?
Pentru a realiza un bloc cum este cel de mai jos, care este de fapt un patrat compus din doua triunghiuri dreptunghice, se procedeasa astfel:Se aleg doua tesaturi() de preferat in contrast, se aseaza fata la fata(fata primei tesaturi se aseaza pe fata celei de a doua), se traseaza diagonala si se coase de o parte si de alta a diagonalei, cu o rezerva de 1/4".




Dupa ce am cusut impreuna cele doua piese se talie pe linia diagonala
Pentru a fi mai clar puteti urmari filmuletul urmator unde explica foarte clar modul cum se procedeaza.



Tabele de conversie


Multe din modelele pe care le puteti descarca gratis de pe internet sunt in engleza iar dimensiunile modelelor sunt exprimate in unitati de masura anglosaxone.De aceea este necesar de avut la indemana un tabelcare sa va ajute la conversie in mm, acest lucru fiind necesar pentru a obtine un lucru patchwork cat mai precis.
UNITATI DE MASURA PENTRU TESATURI
CONVERSIA INTRE SISTEMUL ANGLOSAXON SI SISTEMUL METRIC DECIMAL

Cate ceva despre patchwork

Am sa incerc sa va scriu cate ceva despre patchwork sau ...lucru cu peticele.Subliniez de la inceput ca nu sunt o experta in domeniu, sunt o amatoarea careia ii placea enorm de mult sa coase,sa se joace cu imaginatia,sa transforme un lucru poate un pic invechit in ceva nou  cu o tenta de originalitate proprie


Sa incepem cu…. inceputul. Patchwork este o tehnica de coasere prin care se unesc diferite piese de tesatura  de obicei dupa un model binedefinit si stabilit anterior.Este utilizata pentru a obtine diferite elemente decorative, cum ar fi  coverturi, naproane,pleduri…..si multe alte lucruri in functie de imaginatie fiecaruia.

Pentru a realiza un patchwork, primul lucru de care avem nevoie este sa dam frau imaginatiei.Schitam pe hartie motivul  pe care vrem sa il realizam,apoi alegem cu mare grija culorile si tesaturile pe care vrem sa le utilizam,stabilim fomele pentru fiecare patch(…sau petec), in functie de modelul pe care l-am stabilit anterior.Mare atentie…nimic nu este intamplator Desi imaginatia ne poate duce departe, trebuie sa respectam regulilie de constructie ale modelului stabilit pentru a nu realiza  motive disproprtionate,prost finisate.





TEHNICI DE LUCRU

Pentru inceput se realizeaza un desen cu modelul pe care dorim sa il facem la scala 1:1.Dupa ce am desenat modelul, acesta se imparte in mai multe blocuri, care la rindul lor vor fi divizate in parti mai mici corespunzatoare fiecarui element din desen.Odata cu stabilirea exacta a partilor,evaluam si cantitatea de tesatura necesara.Dupa ce am terminat cu desenarea si stabilirea exacta a fiecarui element in parte, trecem la taiere pieselor de tesatura. 
ATENTIE:inainte de a taia piesele este foarte important ca tesatura sa fie foarte bina calcata .
La croire trebuie sa tinem cont de marginile de coasere (cca 0,75 cm) pentru fiecare element in parte.Cusaturile se fac deci cu o rezerva de 0,75cm, tocmai pentru ca produsul finit sa corespunda ca dimensiune cu dimensiunea stabilita initial in faza de desen.Dupa ce au fost cusute fiecare din elemente de model se va calca din nou pentru aplatizarea rezervelor de coasere.

Teoria culorilor


Am sa incerc in citeva rinduri sa va spun cite ceva despre culori.Pentru cineva care incearca sa intre in aceasta lume minunata a Patchwok-ului,este foarte important sa aiba citeva idei despre combinarea corecta a culorilor si a motivelor geometrice, care imbinate cu multa imaginatie pot da adevarate opere de arta.
Am sa incep cu scara cromatica a culorilor.

Este cunoscut faptul ca fiecare culoare are o enorma influienta asupra starii de spirit, fiecare culoare provocand anumite reactii emotionale: Albul este asociat cu puritatea dar si speranta, increderea ;Rosul este simbolul energiei vitale(fizice si mentale)este asociat cu pasiunea, dragostea,dorinta,forta creatoare, etc. Negrueste asociat cu durerea, disperarea; Verdele simbolizeaza perseverenta,compasiunea, echilibru etc.
Culorile complementare sunt culorile care se gasesc la polii opusi a scarii cromatice.De exemplu:
Culoarea complementara galbenului este violet si invers;
Culoarea complementara rosului este verde si invers;
Culoarea complementara albastrului este portocaliu si invers.
Culori primare,secundare si tertiare
Culorule primare sunt rosu, galben si albastru blu. Cele trei culori secundare sunt (verde, orange si violet) si sunt obtinute combinind 2 culori primare . Cele 6 culori tertiare sunt obtinute prin combinarea culorilor primare si secundare

CULORI PRIMARE                CULORI SECUNDARE

CULORI TERTIARE

Este bine de stiut ca  fiecare copie de culori are in interiorul sau o culoare care este mai putin luminoasa si una foarte luminoasa.
De exemplu:Daca consideram copiile de culori galben-violet,rosu verde,portocaliu albastru,prima culoare este mult mai luminoasa decit cea de a doua.
Daca se doreste obtinerea unor efecte de contrast maxim se poate utiliza de obicei 2 culori  complementare care se pun in evidenta una pe alta, intensificand forta croamtica a celor doua.De exemplu daca se pune o culoare luminoasa in centrul comolementarului sau efectul de contrast este foarte evident
Game de culori
Culorile au un anumit “temperament sau vivacitate” in functie de care  se pot imparti in trei mari categorii:
Culori reci sunt cele care tind spre violet ,albastru , verde,sunt culori puternice  ce se pot asocia cu marea(imensitatea),cerul,ghiata.
Rosu, galben,orange sunt asociate de obicei cu lumina soarelui, caldura,deci sun culori calde, luminoase.

Culorile neutre sunt cele ce tind spre negru, gri, alb.

Bineinteles ca nu exista o delimitare sigura intre culorile calde si cele reci.Daca observam cu atentie cercul cromatic in 12 triunghiuri putem observa un rosu cald (rosu cadmio ) care tinde spre orange, si un rosu mult mai puternic situat linga violet(deci imprumuta din vivacitatea violetului), deci un rosu rece.

Deasemenea o culoare poate fi mai calda sau mai rece si in functie de contextul in care o folosim.Daca consideram de exemplu violetul (obtinut din amestec de rosu si albastru)si il asociem cu un rosu atunci violetul va fi culoarea “rece” in comparatie cu rosul  ”culoarea calda”.Daca in schimb asociem acelasi violet cu un albastru atunci violetul va deveni culoarea calda si albastru este culoarea rece.

Daca e sa ne referim si la ceea ce inseamna contrast, Johannes Itten,defineste 7 modalitati de evidentiere:
1.Contrastul  clar-obscur, se obtine utilizind nuante ce au diverse grade de luminositate.Se  pot folosi fie culori in tonalitati pure fie amestecuri.Alb-negru reprezinta maximul de contrast ,intre acesti doi poli se gaseste intreaga gama cromatica de gri si de culori.Acest tip de contrast este  important pentru dezvoltarea  ulterioara e ceea ce inseamna proportii , raport intre fomele negative si pozitive,dar si pentru e reda profunditatea anumitor obiecte.

2.Contrastul culori pure.Contrastul intre culorile pure se realizeaza prin asocierea de nuante ce au un maxim de purete (de obicei culorile pure sunt culorile primare si culorile obtinute prin amestecul a doua culori primare)

Daca se asociaza alb sau negru se poat observa ca albul slabeste luminositatea culorilor ce sunt in vecinatatea sa , facandu-le asfel sa para mai inchise, in timp ce negru de mai multa claritate si luminositate culorilor din jurul sau
3.Contrastul cald-rece. Fiecare culoare poate transminte anumite senzatii de tip termic.Acest contrast se obtine utilizand nuante ce au in compozitia lor galben-rosu si nuante ce au o predominanta de albastru.Deasemenea prin acest tip de combinatii se pot exprima si alte tipuri de situatatii ce se afla la polul opus: lumina-umbra; aproape-departe; uscat-ud,greu-usor.

Se poate observa cum culorile calde par a iesi in evidenta deplasandu-se spre exterior, in tim ce cele rece raman undeva in spate




4.Contrastul intre culori complementare .Se bazeaza pe asocierea de culori ce se gasesc in pozitii diametral opuse in cercul cromatic.Acest tip de asociere creaza un maxim de contrast dand un maxim de putere culorilor din compozitie.

5.Contrastul  simultan.Este legat de contrastul complementarelor.Este de fapt o reactie a ochiului in fata unei anumite culori.De exemplu daca privim ceva timp o anumita culoare, ochiul produce de la sine culoarea complementara incercind sa restabileasca echilibru.
Fiecare culoare produce simultan propriu complementar: efectul va fi cu atat mai puternic cu cat observarea culorii va dura mai mult si cu cat aceasta va fi mai luminoasa. Culoarea creata in ochi va fi foarte excitante, creind vibratii foarte intense, in timp ce culoarea fundal isi va pierde din intesitate.
.6.Contrastul de calitate.Prin calitatea unei culori se intelege gradul sau de puritate si saturare.Acest tip de contrast se bazeaza pe asocierea de culori intense si luminoase cu altele mai opece si mai stins.Este posibil stingerea sau deschiderea unei  culori pure  variind luminositatea lor  prin diferite medote:
Ruperea unei culori pure cu alb: O culoare pura deschisa cu alb devine mai rece.
Ruperea unei culori pure cu negru: Prin combinare cu negru  se diminuiaza luminositatea culorii pure , devenind astfel mult mai opaca
 Ruperea unei culori pure cu gri: amestecind griul cu o culoare saturata  se  obtine o estompare a culorii saturate devenin o culoare neutra.
Ruperea  unei culori pure cu complementarul sau: se obtin in acest fel tonuri intermediare.

7.Contrastul de cantitate .Acest tip de contrast vizeaza raportul de cantitate a doua sau mai multe culori: opozitia intre mult-putin;mic-mare. Efectul unei culori e determinat de intensitatea si de dimensiunea suprafetei colorate.Pentru a determina intensitatea  culorilor pure e necesar  confruntarea lor pe un fond gri cu luminositate medie.

7 apr. 2013

Relatii de calcul pentru dimensiunile de baza


Un factor important in dimensionarea corecta a produsului il constituie rezervele de coasere si adaosul de corectie.
Adaosul de corectie este de fapt un coeficient ce se aplica in proiectarea tiparelor pentru a corecta lungimea produsului.
a.Dimensiunile de lungime se determina in functie de inaltimea corpului si de lungimea specifica afiecarui produs.</b>
Lpr= N.*Z± K,
Lpr= lungimea finala a produsului
N= constanta adoptata in functie de lungimea produsului
Z= factor variabil al lungimii produsului,
K = adaos de corectie
Z=IC/10
b. Dimensiunile de latime ale unui tipar sunt determinate de circumferinta bustului Cb, sau a soldului Cs.

FUSTA IN CLINI



Acest tip de fusta se poate construi in 4 sau mai multi clini de regula in numar par. De exemplu vom construi tiparul pentru o fusta in 6 clini pentru o conformatie ce are urmatoarele dimensiuni principale:
Ic=170cm;
Cb=48cm;
n=6(numarul de clini)
Ad=1 cm; (Adaosul de lejeritate)
Calculul dimensiunilor de baza
Ls=IC/10+(2..3) cm=170/10+2=19cm;
Ct=Cb-(10-12)cm=48-10=38cm;
Cs=Cb+5cm=48+5=53cm
Construirea tiparului
Din punctul A se traseaza o linie verticala pe care se stabileste:
AS=Ls+2cm=19+2=21cm
AL= Lpr=65cm
AA1=AA2=Ct/n=38/6=6,3cm
SS1=SS2=(Cs+Ad)/n=(53+1)/6=9cm
LL1-LL2=2*SS1+(2..4)=18+3=21cm
SL=S1L3=S4L4=44cm;
Se unesc prin linii punctele A1,S1,L3 respectiv A2,S2,L4.

FUSTA CLOS


FUSTA CLOS

Fusta clos prezinta o forma circulara ce se obtine prin decuparea unu cerc a carui lungime este CT.
Tiparul se construieste pornind de la un cerc cu dimensiunile conformatiei corpuluiPentru a construi tiparul pornim de la un unghi cu varful in A.Din Virful A se masoara o raza ce corspunde cercului interior ce formeaza talia. CT=Lc unde Lc este lungimea cercului.


EXEMPLU Daca consideram CT= 66cm putem face urmatoarele calcule pentru a determina raza r.CT=Lc=66cm;CS=92cm;Lc=2πr=66cm;r=LC/2π=66/2*3.14=10,51cm
Din punctul A se masoara o distanta egala cu r stabilind punctul B. Din B se traseaza un arc de cerc ce intersecteaza verticala din A in punctul B1.Arcul BB1 reprezinta linia taliei.Lungimea produsului se stabileste astfel:
Din punctul B masuram o distanta egala cu lungimea produsului si satbilim punctul B2.Astfel Lpr=N*Z+K (unde Z= IC/10; N constanta adoptata in functie de lungimea produsulu; la fuste este in jur de 4; K este factorul de corectie al lungimii) BB2=LprAB2=AB+Lpr;
Din punctul A se masoara distanta AB2 si se traseaza un arc de cerc obtinundu-se punctul B3.
Fusta clos moderat



La acest tip de fusta se executa un clos mai apropiat de corp, godeurile formandu-se de la sold in jos.Tiparul se executa intr-un unghi mai mic de 90 de grade si reprezinta jumatate din fusta.Pentru constructia tiparului se procedeaza astfel:
Se traseaza o verticala pe care se ia un punct A.Se calculeza distanta AT(raza arcului de cerc ce corespunde taliei).
AT=CT/2+4cm=66/2+4cm=37cm;
AL=AT+Lpr=37+70cm=107cm;(vom considera Lpr=70cm)
Se fixeaza punctul S (ce determina dimensiunea soldului)
TS=10cm;
SS1=CS/2+1=92/2+1cm=47cm;
Se uneste punctul A cu S1, rezultand punctele T1 (la intersectia dreptei cu arcul de cerc din T), si L1.
Din punctul T se masoara jumatate din circumferinta taliei si se stabileste punctul T2.Arcul de cerc TT2in doua parti egale, obtinindu-se punctul T3:
TT3=TT2/2.
Se uneste punctul A cu T3 printr-o dreapta ce intersecteaza arcul din S in S2 iar pe cel din L in L2. Distanta T2T1 este repartizata in mod egal de o parte si de alta a punctului T3
. T3t=T3t1=T2T1/2
Pentru a trasa linia taliei se ridica perpendiculare din punctele t respectiv t1, se masoara 1cm,obtinindu-se asfel punctele t2 respectiv t3.Folosind un florar se unesc punctele t3 cu T, respectiv, t2 cu T2.Pentru linia cusaturii laterale se unesc punctele t2 si t3 cu S2 si mai departe cu L2.

FUSTA CLASICA



Calculul dimensiunilor de baza:
Ls=IC/10+(2...3); unde IC=inaltimea corpului
Ct=Cb-12cm; unde Cb=circumferinta bustului
Trasarea liniilor de baza
Se deseneaza un unghi drept cu virful in T.Din T se masoara pe verticala o distanta egala cu lungimea soldului+2cm.
TS=Ls+2cm, de obicei se masoara pe vertica o distanta de 18-20 cm.
Pe aceeasi verticala se stabileste si punctul L, TL=Lpr; unde Lpr este lungimea produsului.
Din punctele S si L se duc perpediculare. Se stabileste punctul S1: SS1=(CS+Ad)/2
Ad este adaos de lejeritate(este de obicei de 2 cm)
Punctul S2 se stabileste asfel:
SS2=SS1/2-1,5cm
Din punctul S2 se ridica o operpendiculara ce intersecteaza lina tivului in L2 si perpendiculara din T in T2.
Pentru a obtine cambrarea pe talie se procedeaza astfel:
1. Se face diferenta dintre distanta TT1 si circumferinta taliei pe jumatate:
Dt=TT1-CT/2
2.Acesta distanta se repartizeaza asfel: 3,5cm, se trec de o parte si de alta a punctului T2 iar restul se repartizeaza in cele patru pense.
T2t=T2t1=3,5cm; t1t7=tt6=(1-1,5)cm
Tt2=Tt/2-1,5 cm.
t2t3=t2t/2
T1t4=T1t1/2-2cm
t4t5=t4t1/2
In punctele t2; t3; t4; t5 se ridica perpendiculare pe care se masoara lungimilea penselor. De obicei se considera pensele la spate de lungime 10 - 11 cm, iar pensele la fata de 9 si 10 cm. Valoare penselor de 1,5 cm se repatizeaza de o parte si de lata a pncteleor t4, t5, t3, t2, (0,7cm pe fiecare parte) Linia arcuita a soldului se obtine unind cu florarul punctele t6 respectiv t7 cu S2.Pentru a avea o prelungire normala a liniei arcuite a soldului, fusta se evazeaza in lateral cu 2-3 cm.De asemenea linia de mijloc a spatelui de deplaseaza fata de firul drept pe linia tivului cu 1,5-2cm.
Pentru a executa cuta la spate se vor considera in plus o rezerva de 6cm, pe linia tivului, si 4 cm pe linia taliei.Deschiderea cutei este de obicei cuprinsa intre 25-35 cm.
O alta metoda pentru a realiza tiparul unei fuste clasice




Calculul dimensiunilor:

Pentru jumatate fata:
DN=1/4 circunferinta taliei+cm.5
DI=jumatate din DN
ON=cm.1,5
DE=1/10 din inaltimea persoanei
EG=1/4 circumferinta sold +cm.2
UV=cm.3
UZ=cm.10DB=lungimea fustei
Pentru jumatate spate:
DN=1/4 circumferinta talie+cm.+2
DI=1/2 DN
ON=cm.1,5
DE=1/10 altezza persona
EG=1/4 din circunferinta sold minus 2cm
UV=cm.4
UZ=cm.14
DB=lungime fusta

Dimensiuni, repere in realizarea tiparelor si relatii de calcul ale dimensiunilor de baza
O sa incepem cu lucrurile cele mai simple dar si cele mai importante: Dimensionarea corpului omenesc si stabilirea dimensiunilor si a reperelor pentru realizarea tiparelor


a.  Dimensiuni de inaltime:   IC = este distanta in linie dreapta masurata din crestetul capului pina la tocul  pantofilor
b. Dimensiuni de circuferinta . Se masoara in intregime si se utilizeaza in calcule la valoarea pe jumatate.Principala dimensiune este  circumferinta bustului  notata cu Cb valoarea pe jumatate
Nota: Pentru confectionarea produselor inchise la git (camasile barbatesti) dimensiunea de baza este circumferinta gitului Cg folosita in valoare intreaga.
Dimensiunile de baza in lungime sunt:
- Lungimea taliei Lt este distanta de la osul cefei pina la linia taliei
- Lungimea soldului Ls este distanta de la linia taliei la linia soldului
- Lungimea bratului Lb distanta de la articlatia bratului cu umarul pina la articulatia antebratului cu mineca. Este utilizata pentru a dtermina lungimea minecii Lm.
Dimensiunile de baza in latime sunt
- Latimea spatelui Lsp  este distanta pe jumatate masurata pe orizontal intre brate la nivelul omoplatilor.
- Latimea pieptului Lpt  este distanta pe jumatate  masurata intre brate  pe directia bustului la partea cea mai dezvoltata.
- Latimea rascroiturii bratului Lrc  este dimensiunea de latime a grosimii bratului  masurata pe linia bustului.
Dimensiuni de baza in circumferinta
-  Circumferinta taliei masurata intreaga CT, se obtine prin masurarea circumferintei corpului la partea ce mai subtire  a trunchiului la nuvelul taliei
- Circumferinta soldului masurata intreaga CS(sau pe jumatate Cs) se obtine prin masurarea perimetrului corpului  pe linia cea mai dezvoltata a soldului
- Circumferinta gitului Cg se obtine prin masurarea perimetrului gitului la baza.